Istorie

Pe locul municipiului de astazi s-a aflat în antichitate castrul roman Drobeta. Distrugerea castrului de la Drobeta a survenit în prima jumatate a sec. al V-lea, în contextul invaziilor barbare si prabusirii Imperiului Roman de Apus.

Cetatea Severinului a fost zidita de Regatul Maghiar ca centru strategic militar constituit împotriva Taratului Bulgar de Vidin. Biserica latinǎ din incinta cetǎtii medievale a fost pusa sub patronajul sfantului Severin de Noricum, de la care, se pare, provine numele asezarii. Cetatea Severinului, cladita de regele maghiar Ladislau I (1040-1095) ca fortareata împotriva pecenegilor si cumanilor prezenti în regiune, va fi pricina unor revendicari permanente si a unui sir de razboaie frecvente între coroana maghiara, bulgari si voievozii din Muntenia, începand cu Litovoi, Barbat, si Basarab I. Într-o prima perioada, cetatea Severinului este un obiectiv de disputa politica, economica si religioasǎ între principi crestini.

In anul 1233 fortareata Severinului (cladita de Ladislau I) este transformata de Andrei al II – lea (Rege al Ungariei între 1205 -1235) în Cetate. Astfel ia nastere Banatul de Severin organizat inca din 1228, regiune înfiintata la hotarele Imperiului romano-bulgar pentru paza granitei Regatului Maghiar si restabilirea influentei Bisericii Latine în regiune.

Banatul severinului, Banatus Zewriniensis, „Terra Zeurino” sau „Tara Severinului”, cuprindea Carasul cu o fasie din Ardeal, tara Hategului, tinutul Amlasului si o parte limitrofa din Oltenia (Mehedinti, o parte din Gorj si din Valcea, întinzandu-se pe ambele laturi ale muntilor) dela Dunare pana la Olt. Primul Ban de Severin, Luca, este mentionat în 1233, în timpul regelui Andrei al II-lea al Ungariei. Anul 1233 – în rezonanta cu anul 1833 cand noul oras modern a fost înregistrat – poate fi considerat ca data de nastere oficiala a cetatii.

Mircea cel Batran a purtat si el titlul de Ban de Severin, iar în anul 1406, în fata pericolului otoman, încheie un tratat de alianta cu Sigismund I de Luxemburg (1387-1437) chiar în cetatea Severinului.

Dupa distrugerea Cetatii Severinului, dandu-i numele emblematic de doliu Cerneti („cerniti”) severinenii au fondat o alta asezare mai ferita de incursiunile turcesti la aproximativ 6 kilometri spre nord-est fata de vechea cetate arsa. Pana la reconstructia moderna a Severinului, Cernetiul, care pe la 1602 era o mosie a fratilor Buzesti, va fi capitala administrativa si comerciala a regiunii Mehedintiului, fiind folosita deopotriva de rusi si de austrieci.

Pana în 1918, Turnu Severin va fi poarta occidentala a Romaniei. Dupa 1900, industria si capitalul severinean continua sa se diversifice într-un ritm accelerat.